Organizarea justitiei in Romania

In Romania, autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributii proprii prevazute de Constitutie si de lege.

Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale tarii.

Instantele judecatoresti sunt judecatoriile, tribunalele, curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dintre acestea numai Inalta Curte de Casatie si Justitie este nominalizata de Constitutie, restul instantelor fiind stabilite prin Legea pentru organizarea judecatoreasca.

In limitele stabilite de lege functioneaza si instante militare, a caror organizare si functionare se reglementeaza prin legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare. Acestea sunt urmatoarele: Curtea Militara de Apel, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si tribunalele militare Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara.

 

 

Judecatoriile

Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, circumscriptiile lor fiind stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei. In prezent, functioneaza 177 de judecatorii.
Fiecare dintre judecatorii se incadreaza cu numarul necesar de judecatori, fiind conduse de cate un presedinte. Ministrul justitiei stabileste judecatoriile la care presedintii sunt ajutati de cate un vicepresedinte, precum si pe cele la care functioneaza sectii.

Judecatoriile judeca, in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante, in conformitate cu dispozitiile art. 109-281 din Codul de procedura civila si dispozitiile art. 287- 360 din Codul de procedura penala.

 

 

Tribunalele

In fiecare localitate de resedinta a fiecarui judet si in municipiul Bucuresti functioneaza cate un tribunal,  numarul lor fiind de 42.

Tribunalele sunt conduse de cate un presedinte, acesta fiind ajutat in indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti.

Aceste instante pot avea 2 sau mai multe sectii. Astfel, potrivit legii, se pot infiinta sectii civile, penale, comerciale, de contencios administrativ, sectii maritime si fluviale, precum si sectii pentru conflicte de munca si litigii de munca ori de asigurari sociale. Sectiile sunt conduse de cate un presedinte de sectie. 

La instantele cu volum mic de cauze privind conflictele de munca si litigiile de munca, precum si de asigurari sociale, la care nu functioneaza astfel de sectii, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui si pentru judecarea cauzelor in alte materii.

Tribunalele judeca, in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta lor, in conformitate cu dispozitiile art. 109-281 din Codul de procedura civila si dispozitiile art. 287- 360 din Codul de procedura penala.

Ca instante de apel, acestea judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta, potrivit regulilor de procedura prevazute de art. 282-298 din Codul de procedura civila si de art. 361-385 din Codul de procedura penala.

Tribunalele, ca instante de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, conform dispozitiilor art. 299-316 din Codul de procedura civila si de art. 3851-38519 din Codul de procedura penala.

Curtile de apel

Curtile de apel, in numar de 15, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a municipiului Bucuresti, isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale, stabilita de asemenea prin Legea pentru organizarea judecatoreasca
In ceea ce priveste modul de organizare a curtilor de apel, acestora le sunt aplicabile aceleasi dispozitii legale ca si in cazul tribunalelor.

Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege, in conformitate cu dispozitiile art. 109-281 din Codul de procedura civila si dispozitiile art. 287- 360 din Codul de procedura penala.

Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, potrivit regulilor de procedura prevazute de art. 282-298 din Codul de procedura civila si de art. 361-385 din Codul de procedura penala.

Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege, conform dispozitiilor art. 299-316 din Codul de procedura civila si de art. 3851-38519 din Codul de procedura penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inalta Curte de Casatie si Justitie este unica si are sediul in capitala Romaniei. Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din presedinte, vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si cel mult 80 de judecatori.

Curtea este organizata in 4 sectii - civila, penala, comerciala si de contencios administrativ, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie (potrivit dispozitiilor 21-23 din Legea nr. 56/1993).

Sunt supuse recursului la Inalta Curte de Casatie si Justitie deciziile curtilor de apel, precum si alte hotarari stabilite prin lege, conform dispozitiilor art. 299-316 din Codul de procedura civila si de art. 3851-38519 din Codul de procedura penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca si recursurile in interesul legii si recursurile in anulare declarate impotriva hotararilor si actelor judecatoresti, in conditiile stabilite prin dispozitiile art. 329-3304 si prin dispozitiile art. 409-4142 din Codul de procedura penala.

Instanta suprema are si o competenta speciala de judecata in fond, in cazurile prevazute de lege (art. 29 pct. 1 din Codul de procedura penala). De asemenea, aceasta sesizeaza si Curtea Consititutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora.

SUS